- La ce te gândești acum ?
Și-a tras scaunul lângă mine , și m-a luat de mână. Mă privea curioasă, cu ochii ei mari și căprui, și i-am zâmbit.
- La tine.
Mi-a lăsat mâna să cadă, și-a ferit privirea și o cută de îngrijorare i-a apărut pe frunte. Și-a ferit câteva șuvițe de pe față , s-a aplecat înspre mine ,s-a uitat pentru o clipă in ochii mei, iar zâmbetul i-a dispărut.
- Încrederea se câștigă, mi-a șoptit la ureche.
S-a ridicat în cele din urmă, și a plecat, iar eu nu am putut să o urmez. Picioarele refuzau să se miște, așa că am rămas acolo și am privit-o cum se îndepărtează grăbita spre ieșire.