Parțial...


Tâmplele îi zvâcnesc cu putere, iar tremurul i-a cuprins întregul trup. Între degetele delicate , strânge paharul cu vin, și simte cum lichidul roșu îi arde gâtul, dar continuă... pahar după pahar,cu sticla strânsă la piept. Închide ochii, și își trece leneș mâna prin buclele roșcate, ferindu-și șuvițele de pe chip. Amorțeala a cuprins-o întru totul , și totuși ciudat, cum inima încă îi bate cu putere, cerându-și drepturile, țipând numele lui din întunericul ce a înlănțuit-o. Ar vrea să țipe, dar glasul îi e mut. Se ridică de la micuțul bar , unde obișnuia să mănânce zilnic, și clătinându-se, se îndreptă spre ușă. Sătulă de bătăile insistente, printre buze îi scăpă un oftat și cu un declic scurt împinse cheia în broască , o răsuci de două ori, apoi apăsă pe clanță. Printre genele încețoșate de la atâtea lacrimi vărsate, și prin ochii sticloși, îl văzu oprindu-se la timp. Se încruntă la ea, și o studie din cap până în picioare. Deși furia îi clocotea în vene, singurul lucru care îl putu face , era să chicotească, apoi îi spuse nepăsătoare.
- Te-ai întors ?
- Ai băut ? se apropie de ea, atingându-i obrazul care prinsese o nuanță trandafirie.
- Ce ? E interzis ? îl împinse, dar el o prinse de talie și o trase lângă el.
Se zbătu, și gemu de durere, simțându-i aroma dulce a parfumului, nevrând să cedeze din nou.
- Lasă-mă, reuși să spună printre sughițuri, nesigură că veneau de la băutură sau de la picurii de apă ce se prelingeau pe obrazul ei.
De data asta brațele lui înconjurară, trăgând-o cât mai aproape de el. O ridică ca pe un fulg, și cu pași mărunți o purtă înspre duș.
- Dă-mi drumul ! Nu ai nici un drept ! își înfinse unghiile în pielea lui, dar el nu cedă.
O lăsă să alunece ușor în cadă, și porni dușul alăturându-i-se. Apa rece , o făcu să tremure incontrolabil, și se agăță de el, scâncind.
- Vreau să ies, îmi e frig, dinții îi dârdâiau, iar cuvintele abia puteau fi deslușite.
- Încă puțin, o liniști, sărutând-o pe creștet.
- Pleacă, te rog, îi ceru, lăsându-și genunchii să alunece, strângându-și brațele în jurul corpului. Du-te la ea !
- Sunt la ea, era rândul lui să ofteze.
Opri dușul, și o purtă de data aceasta în dormitor. Îi trase ușor rochia udă, și o înveli între așternuturi. Își dădu tricoul jos, și se așeză lângă ea, fără să scoată un cuvânt.
Prinsă în căldura corpului lui, cedă, și se ghemui la pieptul lui. Oricât și-ar fi refuzat, îl iubea, mai mult decât o făcuse vreodată.