Ce m`a surprins cu adevarat era ca avea dreptate, iar spunand asta cu voce tare, m`a facut sa realizez,ca eu stiam asta undeva in adancul meu si ca abia acum imi dadeam seama  de ce aveam nevoie. Pana acum erau doar ganduri, simple fantezii, bucati rupte din mine, ce aveau sa ramana ascunse si care nu prea faceau parte din "revelatia" pe care o avusem. De fapt, surprinsesem , partea asta a mea, cand l`am intalnit pe F., calmul si seriozitatea cu care ma priveau m`a facut sa ma cutremur, dar simteam ceva placuta, linistea de care aveam nevoie era in privirea lui, doar ca , aici partea devine interesanta. Ce gasisem de fapt, era personalitatea lui si nu persoana, de fapt, e destul de dragut, insa clar nu genul` meu.
Nu, n`am un "gen", acum ca ma gandesc, pur si simplu a fost sa fie...adica, nu, n`a fost sa fie, suna mai bine.


P.S: Maybe I`m a dreamer, but i still believe...